Si...ce sa spun? sa-l numesc oare experiment crucial ( sa nu exageram) ce tocmai a fost finalizat?...care de altfel a primit calificativul maxim din partea redactorului sef, adica "eul meu" deseori irational...prea irational as putea spune:>
Cum spuneam..."I've done it">:) am reusit sa devin o alta total diferita in fata a catorva persoane...e drept ca o buna parte din ei au fost oripilati de diferenta "real de ireala" dintre asteptari si presupusul adevar, dintre cea pe care o stiau si cea pe care au vazut-o pentru un interval limitat de timp... Am tot incercat asta de ceva vreme, insa nu reuseam niciodata sa afisez aceleasi stari, aceeasi atitudine, aceleasi trairi atat de separate de intelesul "subiectivului eu" pentru mai mult de o singura persoana...
N-am incercat sa ma joc cu nimeni inafara de propriul meu "eu"..poate pare absurd dar, cam asa a si fost... Nu e demagogie si m-as bucura enorm sa fii atat de limitat incat sa intelegi doar asta din randurile ce tot curg..de fapt e mult mai mult...
Cu adevarat admirabile au fost reactiile "subiectilor" de la compasiune la neliniste, impresia unei stari de angoasa absolut inexplicabila din ambele parti. E cu adevarat un experiment din care am invatat destule despre cei de langa mine, despre reactii imprevizibile, si poate despre mine...Am invatat sa invart printre degete "the Baltazar coin" si sa distrug intr-o oarecare masura "that kind of equilibrium"....
I've learnt to rule the world..."acrimony"...
