right_side

vineri, 28 noiembrie 2008

...altfel...

da...pana acum m-am tot incurcat in cuvinte mari...asta pentru ca aveam impresia ca ele reliefau cel mai bine ceea ce simtea in acel moment...e pompos stiu insa pe zi ce trece realizez ca imi plac atat de mult lucrurile simple pe care trebuie sa le privesc asa de deasupra..lucrurile care nu au doua fete, decolorate..nush...nu cred ca e o integrare in banal...doar ca asta simt..ca trebuie sa privesc si spre lucrurile simple...
Apropo de lucrurile sau ma bine zis persoanele cu doua fete( nush ce m-a determinat sa vorbesc despre asa ceva)...ce am observat e faptul ca de cele mai multe ori acesti indivizi incearca sa-si ascunda ipocrizia acuzandu-te pe tine mai intai de acelasi lucru...da e ciudat stiu dar am cateva exemple relevante( le-as enumera sincer dar persoanele respective nu merita efortul...NUU si nu-mi pare rau ca ei sunt asa pentru ca eu nu am nicio legatura cu astfel de persoane( nici n-as putea avea :>)...doar ca privesc spre specimenele astea si stau si ma gandesc asa cum poti sa te comporti astfel, dar nu mai conteaza...nici n-are rost sa vorbesc de altfel despre asa ceva...
Trecand peste...lucrurile pompoase da..sunt superbe si pana nu de mult credeam ba mai mult simteam ca astfel ma pot descrie (e adevarat ca se regaseste in mine si asa ceva) insa pe langa particica asta exista una care numai cei care tin la mine cu adevarat( asta in general) o pot vedea...e ceva mult mai sensibil ceva vulnerabil la vorbele celor din jur si multe altele...
Concluzia...ar putea fi SA NU MANCAM NICIODATA MERE NESPALATE...dar nu prea are vreo legatura...esential e ca am nevoie de ceva timp si interes din partea persoanelor ce vor sa interactioneze cu mine...(da m-am gandit si la aspectul "tu ce faci sa meriti atentie si timp?")...

Nu e pompos, nu e o masca...e doar altfel decat cum m-ai vazut pana acum...

Printre nori...

joi, 13 noiembrie 2008

NeUitare

Gandul sa se opreasca
dincolo de sentimentul
uimirii intalnirii
A doua suflete pereche
din care unul va iesi
mereu in pierdere.
Caci a pierdut
ce-ar fi putut avea,
iar daca ar fi avut
Ar fi primit si fericirea.

Dar ignoranta si ratiunea
folosite in exces
a facut sa piarda
si ceea a primit
la supra-pret.
Inconstient de lipsuri
va forta hotarele ratiunii,
va ajunge la granitele constientului,
se va tara prin mocirla banalului
blocandu-se in uitare
.................................
Eternitatea se va restrange
intr-o clipa,
iar clipa va disparea
in secunda in care
totul va primi distinctia de
NeUitare.

Noi..orizonturi...

Voi astepta inca un inceput
spre a ma convinge ca
totul nu a fost in zadar,
spre a vedea cum umbrele trecutului
inghit si ultima raza
din soarele prezentului asfintit.
Voi mai spera inca odata
ca timpul ma va invata
cum sa accept ce nu pot schimba.
Bunatatea m-a chemat
si mi-a pus in mana
sabia ei cu doua taisuri;
mi-am amintit de ultima oara.
de ultima despartire de mine insumi.
Mi-am impins amintirea
in mocirla trecutului
spre a da o sansa pruncului prezent,
am fortat frontiera luminilor
pentru a-i intrezari viitorul si
nimic.
Doar prezentul ar trebui sa se nasca din nimic.