Noi..orizonturi...

Voi astepta inca un inceput
spre a ma convinge ca
totul nu a fost in zadar,
spre a vedea cum umbrele trecutului
inghit si ultima raza
din soarele prezentului asfintit.
Voi mai spera inca odata
ca timpul ma va invata
cum sa accept ce nu pot schimba.
Bunatatea m-a chemat
si mi-a pus in mana
sabia ei cu doua taisuri;
mi-am amintit de ultima oara.
de ultima despartire de mine insumi.
Mi-am impins amintirea
in mocirla trecutului
spre a da o sansa pruncului prezent,
am fortat frontiera luminilor
pentru a-i intrezari viitorul si
nimic.
Doar prezentul ar trebui sa se nasca din nimic.